Locul: Faleza din Sulina
Timpul: 15 august, Sfânta Maria,
sfânta zi a marinei, câteva minute, cât rezistă vestitul comentator
Împrejurări: Ăi mai mari din oraş
s-au gândit să organizeze vestite concursuri sportive; şi iată cea mai vestită
întrecere, Şcondrul, un trunchi de copac, nu foarte gros dar nici prea subţire,
uns cu dărnicie cu vaselină, în capul căruia aşteaptă vestitul steguleţ care
înseamnă că fericitul care îl apucă şi nu-i dă drumul a pus mâna pe vestitul
purceluş, ascuns în vestitul sac pe care îl păzeşte cu stoinicie vestitul
primar ca să-l înmâneze vestitului câştigător...
Comentator: nea Pavel Roşuleţ,
vestit pescar şi amator de jumătăţi tari, călărind o bintă, mai la o parte de
locul vestitelor jocuri, de unde are o privelişte perfectă asupra vestitului
spectacol în care câţiva nesăbuiţi, care n-au avut altceva mai bun de făcut, au
hotărât să devină vestiţi făcându-se de râs...
Spectatori: Gură-cască din oraş,
cu pisici, cu căţei, cu bunici, cu nepoţi, cu tot ce-au reuşit să aducă şi ei
din gospodărie
Tonul: Băşcălie totală, fără
limite de batjocură şi veselie
Preludiul 1: Băăă, care vă uitaţi... că ne adunarăm să sărbătorim... hai noroc şi
sănătate... care bea cu mine?... să trăiască pescarii cei pescari... vai de
mama lor... ia uite ce şcondru lucios... şi vorbeşte dom’ primar... Guiţ-Guiţ... Bravos!... mare premiu... mare...
Preludiul 2: Hee! Hee! Care-ndrăzneşti să mergi pe şcondru... da’ să mergi aşa… ca săgeata, m-auzi?... şuuu… iute-iute… poc steguleţu’…
purceluş gras de Crăciun… mâncal-ar mama!... Ia… care-ndrăzneşte… care mai
pofteşte?… n-ai curaj?... stai acasă… hai noroc şi sănătate!
Constatare: Pe
sticla mea că-s mulţi, ferească Dumnezeu!... O!... are microfon dom’
crainic!... Bravos!... Ia! Şşşşt!... S-auzim şi noi!... Linişte!...
Paranteza 1: Hai noroc nea Mitică! E!... Uite la şcondru!... Mare panaramă! Să-i
vezi cum cad!... Ca muştele! Pe sticla mea!...
Concurentul nr. 1: Şter-flea Mar-an… voinic, săracu’… bă, ai mâncat dinamită?... O!o!... o
ia încet… bă, nu aşa!... iute ca fulgeru… că vasilina!... fuuu! alunecă rău…
Pleosc!... Ha! Ha!... Te-ai făcut de râs, bă!... nici doi paşi şi bâldâbâc…
aplauze, vă rog, aplauze… eşti varză!... altu’ la rând!...
Concurentul nr. 3 (la nr.2, nea Pavel a tras
din sticlă): Bulică Costel … vai de el…
bă, nu ţi-au dat alde tac-tu să mânânci… e mic să-l scapi printre deşte… nu te
duce… vai… e şcondru’ mai gros ca el… piele… piele… Oooo!... Ia uite la el!...
Iute al dracu’!... Spirt!... Vaaaai!... L-a ratat… Mic şi-al dracu!...
Pleeosc!... aplauze, vă rog, aplauze… le merită… altu’ la rând!...
Paranteza 2: (nea Pavel a plecat un moment,
concursul continuă, fără rezultate prea mari, că, de’, vaselina e din belşug,
cad săracii pe capete; din zece bravi concurenţi, niciunul nu reuşeşte să ia
steguleţul, aşa că se reia şirul; hai că vine nea Pavel şi are şi sticla plină)
Aşa… Eeeee!... Aşa mai merge… cu sticla
goală parcă eram pe uscat…
Concurentul nr. 3: Iar ăsta micu’?... Bă! cum a fost?... N-a luat niciunu’?... Slab! Slab…
pe vremea mea… din prima, mă, din prima… Pleosc!... aplauze, vă rog, aplauze…
altu’ că ne-am plictisit…
Concurentul nr. 6: (la nr. 4 şi 5, nea Pavel
l-a salutat pe Gicu Sârbu, căpitan pe Feldioara) Hai cu spectacolu’!...
bă, da’ nu le mai zice numele?... Aa! Cum îi spune
lu’ ăsta?... Bâşcu Dorel… Hai Dorele! Mâncate-ar mama!... Nu, bă, nu în apă…
hai, luaţi purcelu’ că mai are şi lumea treabă p-acasă… Of! Of!...
Împiedicaţilor!... aplauze, vă rog, aplauze… Slab! Slab!... Altu’ la rând!...
Concurentul nr. 7: Bă! Staţi aşa… Bă!... nu vă mişcaţi… Bă, ăsta goleşte Dunărea de apă…
Grasule!... curge şunca pe tine… sfârâie… sfârrr! sfâââr!... nu sări, grasule…
nu vrem să facem baie azi… am făcut ieri…. Vaaai!
Eşti un gras cât
geamandura
Nu te-ncape nici
Musura…
… fugiiiţi!... cade
grasu’… bombaaa!... pleaşcă… ţi s-a-nroşit grăsimea!... nu aplaudaţi!... ăsta a
mâncat purcelu’ şi pe frasu’ şi pe ta-su… hai noroc!…
Concurentul nr. 10: (la nr. 8 şi 9 nea Pavel a
făcut o pauză, că s-a dezechilibrat şi era cât pe ce să cadă în Dunăre; au
sărit doi băieţi vânjoşi, l-au prins de guler şi l-au îndreptat pe bintă; capul
i se clatină rău şi toate i se învârt în jur; concursul a continuat fără
comentator – nimic notabil, lumea protestează nemulţumită; slab concurs,
trebuie să-i dau dreptate lu’ nea Pavel; hai că şi-a revenit comentatorul
nostru de ocazie; se cam clatină, da’ se
ţine încă)
Şi-aşa-mi vine câteodată…
ce-aţi făcut, mă,
n-aţi luat purcelu’?... bă, şi-mi vâjâie tot capu’… bă, şi eu făceam mai bine
ca voi… ia staţi aşa… eee… au învăţat băieţii… s-a dus vasilina… cine-i ăsta,
bă, băieţi?… Doru Sighinaş?... o, ăstai şmecher… şi vine el… şi aleargă el…
iute… aşa, frate… hai… şi… şi… nu cazi… ia-l!... ia-l, bă!... hop… Braaavooo!...
Gooooooooooooooooooooooooooool! A luat steguleţu’!... A luat purcelu’… Guiţ!
Guiţ!... Applauzzzeee!... A… pla…uuuu… zzzeee….
Deznodământ: nea Pavel a căzut în cele din urmă
în apă; a făcut aşa ca o figură necunoscută de nimeni, părea că se uită după
ceva; băieţii cei doi de mai ’nainte
nu au crezut că chiar o să cadă, dar a căzut, comentatorul nostru, ca o cârpă,
a sărit apa în jurul lui roată; au sărit vreo trei de l-au tras la mal; ce
credeţi că a făcut nea Pavel pe mal? A dormit! Da! A dormit dus! Hai, noapte
bună!
Frumos "concurs"! Aş da şi eu o fugă, anul ăsta, de 15 august. Dar, cred că voi la Rugă, în Banat!
RăspundețiȘtergere