Vineri, 21 octombrie 2022, la
cenaclul „Alter Ego”, a fost seară de proză. S-au alăturat discuțiilor Dragoș
Neagu (directorul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila) și scriitorii Virgil
Andronescu, Georgiana Vâju și Valentin Popa.
Liviu Chifane (autorul romanelor „Copilul Deltei”,
„Ninsoare de martie”, „Invazia gândacilor” și „Sparg nuci!”) a prezentat un
text introspectiv – „Stăpânul sacului” - inspirat din viața oamenilor străzii,
o incursiune narativă în comportamentul și gândurile unui gunoier obsedat de
umplerea sacului cu sticle de platic care să îi asigure un trai mai bun.
Observația socială se îmbină cu monologul dialogat ce amintește de „Iona” a lui
Marin Sorescu, luând pe alocuri forma unei meditații asupra condiției umane:
„Lumea e un sac uriaș, un
sac de un milion de milioane de tone. E unu mare acolo sus și trage de el și-l
coase în fiecare zi. Noi suntem sticle, ne adună de prin tomberoanele în care ne
înverzim și ne stâlcește cu piciorul. Ne-aruncă în sac. Oameni-sticle. Oameni
de plastic sunteți voi! Împuțiți planeta! Nu vă degradați nici într-o sută de
mii de ani. Cade ciuma de praf peste voi. Vă-ngroapă! Stați în tomberoanele
voastre și vă lăfăiți! Nu vă pasă de nimic! Sticle de plastic ce sunteți!
N-aveți grijă! Vine ăla mare de tot și vă ia pe toți de gât și vă bagă în sac.”
Camelia Chirchiboi/Ana Sofian a apreciat autenticitatea
și complexitatea personajului, conturat atât prin gândurile acestuia cât și
prin specificitatea limbajului: „Stăpânul
sacului zugrăvește un om simplu, care „muncește” și se întreține din ceea
ce „culege” din tomberoane. Are o iubită, Mada, pe care o „articulează”
câteodată, totuși își dă seama că greșește, e uman. Ticul său verbal „am zis
c-am zis” devine un laitmotiv ce îi conferă un sentiment al siguranței, îi
menține credința, la fel ca planurile de viitor sau câinii pe care și-i face
tovarăși și care îl însoțesc peste tot.”
Potrivit lui Toni Marțian, textul lecturat dă sentimentul
viului, al verosimilității, aspect creionat printr-un limbaj concis. De
asemenea, un punct forte este talentul de a reda intensitatea unor scene violente,
precum încăierarea dintre personajul central și Gogu.
Laura Dobrea a fost impresionată de efectul
cinematografic al narațiunii, în timp ce Georgiana Vâju s-a oprit asupra
modului în care autorul a suprins zbuciumul interior al personajului prin deformarea
cuvintelor și automatisme de limbaj („fă-cut, cut-fă”, „Ma-da, Da-ma”,
„cre-ier, ier-cre”, „Noi nu cerșim. Eu-am zis c-am zis că nu cerșim. Da. Nu
cerșim.”). În plus, atașamentul față de
animale este firesc și sensibil, iar frazele care descriu moartea câinilor sunt
cu adevărat copleșitoare. Dragoș F. Voicu a remarcat perspectiva subiectivă ce
reușește să zugrăvească o întreagă lume prin ochii tulburi ai unui reprezentant
al acesteia, alături de cursivitatea narativă și precizia analizei psihologice.
Valentin Popa a făcut o analiză amănunțită a textului, suprinzând
aspecte precum: stilul foarte bine dirijat, care dovedește un scriitor format,
capabil să dezvolte linia narativă cu naturalețe; alegerea unui subiect nu
foarte cultivat de scriitori, amintind de povestirile lui Varujan Vosganian;
acuratețea profilului psihic al personajului, conturat prin vocabular, discurs
interior și ticuri verbale, toate acestea dezvoltând obsesiile protagonistului;
coerența textului în ciuda problematicilor psihologice/patologice abordate.
Sub ochii avizați ai lui Virgil Andronescu, textul lui
Liviu Chifane „prezintă o
realitate imediată prin intermediul câtorva personaje (psihologice) al căror
comportament descrie subtil (cu talent
și pricepere scriitoricească) anumite dizabilități, disfuncții (mintale și
fizice), dar inteligente nativ. Din spatele acțiunilor acestora răzbate (și)
contextul social, epoca în care și despre care autorul scrie. Realitatea
(cotidiană) imediată poate fi citită/decodată (relativ rapid) dacă cititorul e
conectat în ea și dacă acesta este o persoană realmente empatică. Altfel, adică
citind textul superficial, nefiind atent la straturile și substraturile
acestuia, ,,Stăpanul sacului” riscă a fi o lectură respinsă încă de la primele
fraze, ori ca având un subiect banal, neinteresant, plictisitor, ori ca fiind
greoaie din cauza atitudinii elevate a autorului. „Stăpânul sacului” merită
citită ca o pilduitoare lecție de umanism, caracteristică din ce în ce mai rară
a omului contemporan. De asemenea, s-ar integra foarte bine și natural într-o
proză cu caracter social de (mai) mare intindere! Literatura valoroasă se
bazează în esență pe astfel de teme, subiecte, tipologii, contexte care să
readucă simțirile și simțurile omului în prim-planul vieții.”
În continuarea întâlnirii, Camelia Chirchiboi/Ana Sofian
a lecturat un poem din volumul Imperfect
solubil, intitulat „Aștept dimineața cu bucuria condamnatului”, transferând
(fără premeditare) în plan poetic subiectul abordat în proza lui Liviu Chifane:
„printre blocurile cenușii ale cvartalelor/ nu mai e liniște/ haita nu scapă
nimic din vedere [...] dorm oamenii tomberoanelor/ cu lămpașele stinse/ prea multe sticle de
plastic/ le-au consumat lumina [...]”.
Toni Marțian a citit fragmentul de proză „Frumoasa mea
Brăilă”, un omagiu dedicat „orașului atâtor istorii și povești de viață, multe
neștiute”, urmat de poezia „Umblă orbii fără păcat prin lume”, care surprinde
tema războiului și a luptei împortiva acestuia prin poezie: „Umblă orbii fără
păcat prin lume,/ Ei sunt poeții ce n-au închisori./ Războaiele nu se ating de
visuri,/ Cad doar cetățile ce n-au visători.”
În încheiere, Dragoș F. Voicu ne-a delectat cu o tabletă
umoristică din lumea medicilor, intitulată sugestiv „Cura de slăbire”.
Următoarea întâlnire va avea loc vineri, 4 noiembrie
2022, începând cu ora 16.00, în sala „Panait Istrati” a Bibliotecii Județene.
Vor citi Gabriela Petre (proză) și Virgil Andronescu (poezie).
