De la o vreme eram un punct...

vineri, 20 septembrie 2013

Ratatul

Sunt un ratat, un incapabil de nimic, o creatură a eșecului, sortită să-și ducă ghinionul zi de zi. Sunt monstrul treișpelui veșnic. Nu sunt și nu voi fi în stare de nicio realizare în viața mea. Degeaba îmi port pașii la întâmplare, nici măcar norocul de a sfârși chinul acesta nesfârșit nu-l am. L-am privit cu atenție cum mi-a studiat CV-ul, l-a cântărit în palme, l-a întors pe toate părțile. I-am ascultat toate comentariile și toate întrebările, având în fiecare secundă conștiința eșecului meu. Am deschis gura de fiecare dată doar pentru a mă îngropa și mai mult, pentru a-mi demonstra slăbiciunile și defectele. Sunt un gropar care-și sapă cu mișcări sigure propria groapă, aruncându-se în ea dar neavând nici măcar plăcerea de a fi astupat de tot pământul acela. Sunt un eșec total. Sunt rușinea părinților mei, a prietenilor și a iubitei mele care m-a încurajat și mi-a dat cele mai bune sfaturi. Îmi urăsc costumul proaspăt călcat și cămașa cu guler tare, pregătite de mama cu grijă. Îmi urăsc părul bogat pe care îmi place să mi-l privesc în oglindă, îmi urăsc plăcerea de a picta. Toate sunt greșeli, toate sunt lucruri neghioabe ale unui ratat de nimic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu