De la o vreme eram un punct...

marți, 24 septembrie 2013

Căderi

Un copil a căzut când alerga spre minge. S-a ridicat repede și a alergat mai departe. După cinci minute, o bătrână a căzut cu tot cu sacoșele pline. Nu s-a mai ridicat. A luat-o salvarea. De multe ori căderile sunt urmate de ridicări. De multe ori nu. Un bărbat a scăpat cheile de trei ori. A treia oară cheile i-au căzut în canalizare. S-a chinuit o oră să le scoată. L-au ajutat trei vecini. O femeie a scăpat o pâine. Pâinea a căzut în praf. Femeia a ridicat-o, a scuturat-o cu palma și a băgat-o înapoi în sacoșă. De la etajul trei au căzut două preșuri așezate la zvântat. Vântul le-a dus departe. Un copil mărunțel a alergat după ele. Au venit norii de câteva ori. Umbra norilor a căzut peste blocuri. Din nori a căzut tristețea de plumb. O fetiță a căzut de la etajul patru. Nici ea nu s-a ridicat. Tatăl ei a urlat ca un nebun. A căzut și el. S-a ridicat cu greu, după ce a bătut cu pumnii în asfaltul pătat de sânge...

Bătrânul își așeză ochelarii la ochi. Scrise în caiet: 24 septembrie 2013 – 183 de căderi. Tot mai multe căderi. Mult prea  multe.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu