De la o vreme eram un punct...

miercuri, 21 august 2013

Poezie. 28 - tot ce nu a fost...

tot ce nu a fost în palmele mele
tot ce nu am pipăit cu tălpile goale
s-a adunat
ca o cortină
deasupra capului meu
himeră de ochi de buze de nopți
fier topit modelat cu palmele fierbinți
tot ce nu a fost în ochii mei
tot ce nu am privit întorcând capul
peste umăr
mă-mpunge
pe cruce când mă urc să-mi ating cerul
toate-așteptările
se-adună într-un sac ca oasele după șapte ani
sub coastele mele
colț de argint al mistrețului alb
urmărit de prinți printre copaci
tot ce nu a fost fără mine
tot ce nu am înfășurat în pleoapele mele închise
mă-ncinge ca un giulgi pe care-l
trag gâfâind și care
mă tăvălește-n lanuri de stuf
ce-ascund brațele târzii ale mamei
tot ce nu a fost
se-ascunde în zilele ce vor fi să fie
dar care
nu vor mai avea timp
să se nască

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu