De la o vreme eram un punct...

miercuri, 26 iunie 2013

Poezie. 19 - tablou cu doi atleți

câmpuri nesfârșite de garduri
ne-așteaptă să fim atleții ceasului pierdut
ne tremură tâmplele
de dor
dorul căderii spre niciunde nicicând
să mușcăm din felia vieții
caviar auriu cu gust de zori
cu toate morțile
toate uitările
cu toate plânsetele tale înecate în pieptul meu
clipele de azi
sunt greu de povestit
pentru că tu
tu
ești gardul peste care
eu
nu am putut sări
niciodată

2 comentarii: